Egyptian Salad and my way to see it

Nu e nici zgrăbunțică, nici sălățea, nu e fetică dar nici lăptucă, nu-i tâlhărea cum nu-i nici creáță, nici vorba de grâușor sau untișor cum nu incape in discutie barba-caprei, salsifi si scorțonera.
Toate sunt arhaisme si regionalisme care inca se folosesc in limbajul curent din lumea satului romanesc. Si toate denumesc, generic, o planta care, in limbajul oraseanului, poarta o comuna si anosta titulatura: salata.
Cea de azi e arabeasca sau egipteana si e asa cum a fost ea descrisa la mama ei acasa si in nomenclatura de specialitate.
E buna, usoara, racoritoare, rapid de facut, colorata, cu arome ce te invaluie in senzatia de bine pe care-o creaza. 
Merita incercata, macar o data, pentru ca, dupa aceea, cu siguranta va spun ca va deveni un obicei al meselor voastre "usuale" si de zi cu zi.

Ingrediente:
castraveti cu coaja, taiati rondele sau cum vreti
ridichi  rosi sau/si albe
menta verde si marar tocate
iaurt gros si gras (al meu n-a fost chiar asa)
ulei aromat (eu l-am folosit pe cel aromat tot cu marar)
sare, piper, un strop de chili uscat si zdrobit

Se amesteca toate. Se da la rece. 

(Si acum, vine partea interesanta si de creatie (zic !). Am adaugat niste mere feliate la salata asta, citeva felii de lamiie, chimin zdrobit, seminte de bostan prajite si-am inlocuit castravetii cu rosiile cherry . Nu va pot descrie ce aroma si ce gust final am obtinut!)

Poate fi un aperitiv, alaturi de ceva carnarie sau, poate fi consumata ca atare, fara nici un adaus de altceva. E ideala linga o frigaruie de pui sau de porc. Ca de rest, n-am habar.

Taina (vorba Maestrului) : ar fi ideal ca legumele sa fie foarte reci in momentul cind se face salata asta deoarece se reduce din timpul de asteptare, absolut necesar pentru a avea o salata rece ca un ghetar care sa stimpere din fierbinteala zilelor de vara.)


Enjoy!