Parantha cu gust de ploaie


 Cronologic vorbind, habar n-am ce a fost mai intii: parantha sau ploaia. Ploaia sau parantha.
Cred totusi ca au venit amindoua odata si s-au combinat cum au stiut ele mai bine. Si s-au combinat in arome de chimen si ghimbir cu faina cernuta a pasiune.
Poti sa le condamni ? Nu. Si untul ce le imbratisa a delir ma facea sa ascult si sa ascult (si sa gust) nebunia ce sfiriia pe plita.
Si glasul de dincolo de ecran , glas care imi spunea vorbe frumoase imi invaluia simturile in acea draconica dorinta de-a simti ploaia pe pielea goala. Si era o ploaie calda de vara indiana care isi batea cadenta in sunet de sitari.
Poti refuza asa ceva ?
Poti refuza o noapte cu gust de masala ?
Poti refuza acel ...in doi....atunci cind vorbesti despre parantha si ploaie indiana?



Pe linga dragoste mai trebuie:
-pt. aluat:
1.chimen salbatic (sau nu), boabe de coriandru pisat, 
ghimbir pudra (sau proaspat ras), chili, piper alb, sare
2.faina semi sau integrala (cu tarite in ea)
3.apa atit cit trebuie ca sa iasa un aluat omogen
-pt. umplutura
cartofi fierti zdrobiti, usturoi pisat
-pt. uns
unt topit
Se rupe din aluat o "gogoasa" ce se aplatizeaza folosind faina 
ca suport pentru a nu se lipi aluatul de planseta; se umple.Se aduna marginile aluatului apoi se intinde acel "pachetel" cit se poate de mult avind grija ca umplutura sa nu iasa.Se pune pe plita neunsa si se coace pe o parte. Partea de deasupra se unge cu unt topit apoi se intoarce pe partea cealalta.


Si asculti sitari cintind despre dor si gusti din aroma de chimen salbatic lasindu-te dus in timpuri stravechi de acea vraja care-ti susura a magie in acea adiere de ploaie indiana.
"I am missing you, O Krishna,
Where are you?
Though I can't see you
I hear your flute all the while,
Please come wipe my tears
And make me smile."
Multumesc Sanjay . Tu m-ai facut sa iubesc parantha si sitari.





Post a Comment