Desi gura mi s-a strins punga cind am vazut prima data asa ceva n-am rezistat tentatiei de-a nu gusta si de-a nu aplica apoi practic, intreg procesul de fabricare al celebrelor lamii murate care mi-au fascinat si "mototolit" papilele gustative. Si explozia de senzatii ce mi-au inundat circuitele neuronale m-au facut sa vreau si mai mult.
Ingrediente:
-lamii (pe linga care, bineinteles ca am pus si niste 'acrituri' de clementine care n-au putut fi mincate in starea in care au fost cumparate)
-sare grunjoasa pt. muraturi
-apa fiarta si racita
-zeama de lamiie
Preparare:
Lamiile se crapa in 4 si-n fiecare fruct se pune cite o lingurita de sare. Se cladesc in borcane curate.
Peste lamii se toarna zeama de la 1-2 lamii si apa.
Se capacesc borcanele si se dau la loc racoros pentru 3-4 saptamini. Dupa asta se pot consuma alaturi de cel mai marocan tangine (si nu numai) pe care il puteti face linistiti, acasa la domniile voastre.
Atit e tot ce trebuie sa stiti despre reteta asta. Nu de alta , dar nici eu nu stiu mai mult.
Ideea e ca, savoarea muraturilor astora e atit de pregnanta si gustul atit de fresh incit o sa vrei si o sa mai vrei ca sa maninci asa ceva !
Cu un singur lucru nu m-am putut impaca insa: tinind cont ca eu maninc mincarea sarata doar atit cit sa nu fie lihoda, ei bine, muraturile astea au fost 'criminale' pt. gustul meu. In rest...doar superlative !
No comments:
Post a Comment