Discutam pe mess cu o prietena care locuieste in Turcia si, ca de obicei, in dialogurile noastre mai vine si bucatareala mapamondului de-si vira coada curioasa.. Asa a fost si atunci. I-am cerut Sandrei sa-mi scrie o reteta de salata pe care ea o maninca acolo si, care-i si place. Deloc surprinzator a fost faptul ca, prin simplitate, reteta a reusit sa-mi capteze atentia dar si curiozitatea unei noi incercari.Sandra glasuieste asa:
"O mana de masline la care le scoti samburii si, pe care, le tai mai mici.
Patrunjel si ceapa verde taiate marunt sa fie adaugate din plin.
Adaugi sirop de rodii...dar nu cred ca aveti acolo(nar ekşisi)...e dulce acrisor .
Adaugi ulei de masline, boia de ardei iute si sucul de la o jumatate de lamaie."
Ei bine Sandrino, maslinele mele au fost negre, ceapa a fost din soiul clasic si cel mai uzitat cu putinta iar siropul de rodie l-am primit (norocul prostului as zice, :)) ) absolut din intimplare si fara nici o cerere prealabila. S-a intimplat pur si simplu.
Iar, cum in oala lumii nimic sau aproape nimic nu se prea respecta la capitolul gramaje si alte cele, ei bine, totul a fost la ochi si dupa gust.
Ca am vrut eu sa maninc brinza cu salata asta... si asta e tot o potriveala. Brinza coapta la grill si pusa pe o felie de piine prajita si stropita cu ulei de masline, a venit sa intregeasca gustul unei salate care e perfecta. Si, cum as putea sa uit de fulgii de chili uscat pe care i-am presarat peste tot ce era in farfurie ?
Reteta, oricum s-a trecut la capitolul favorite.
Aduceri aminte (memories):
1. Sosul tzatziki (tzatziki sauce), cine nu-l cunoaste ?
2.Supa de tomate (tomatoes soup), o frumoasa (si rece) nebuna a marelui oras..
Enjoy !
No comments:
Post a Comment